MODULUL : TRANSPORTUL ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE

SCHEME DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE

prof. Pătrana Silvia

Clasificarea consumatorilor 

SCHEME DE RACORDARE  

 Oferta Scolara

Anunturi elevi 

Examen

Dintre formele sub care se consuma energia, un loc deosebit il ocupă energia electrică, fapt dovedit şi de creşterea continuă a ponderii energiei primare transformată în energie electrică (peste 40%).

Avantajele deosebite pe care le prezintă energia electrică în raport cu alte forme de energie-poate fi obţinută, cu randamente bune, din oricare altă formă de energie, poate fi transmisă rapid şi economic la distanţe mari, se poate distribui la un număr mare de consumatori de puteri diverse, se poate transforma în alte forme de energie, în condiţii avantajoase, este "curată", adică odată produsă nu este poluată, se pretează bine la automatizări, se poate măsura cu precizie etc. -au determinat extinderea continuă a domeniilor de utilizare a acesteia şi implicit a crescut numărul şi puterea instalaţiilor destinate acestui scop.

 Schemele de distribuţie se realizează printr-un sistem de reţele aflat în prelungirea reţelelor de transport pănâ la consumatori. Pe aceste reţele se găsesc staţii de reducere a tensiunii, astfel încât la consumatori aceasta să ajungă la valoarea de 10-6 kV sau 380/220V. În figura 1, SC₁ asigură reducerea tensiunii de la 110kV la 35 kV şi energia este distribuită pe una sau mai multe linii L₁. În staţia SC₂ tensiunea este redusă la 6kV de unde este distribuită pe liniile L₂. energia electrică poate fi utilizată de unii consumatori chiar la această tensiune (consumatorii C₁ şi C₂) atunci când au puteri foarte mari. Consumatorii C₁ şi C₂ se numesc consumatori de medie tensiune. În celelalte cazuri(marea majoritate) energie electrică mai este transformată de la 6kV la 400/230V (cazul consumatorului C₃ din figura 1) printr-un post de transformare (PT₁). De la acest post, energia electrică este disrtribuită la receptoare în aşa fel încât la intrarea în aceştia valoarea tensiunii să fie de 380/220V.

            Distribuţia energiei electrice se execută, de regulă, prin linii electrice subterane (LES) sau îngropate în elementele de construcţii. Mai rar, se execută şi prin linii aeriene (LEA). Energia electrică astfel transportată terbuie să ajungă a fi utilizată de receptoarele electrice pentru a o transforma în energie mecanică (motoare), luminoasă (corpurile de iluminat), termică (cuptoarele electrice) etc., permiţând să-şi desfăşoare activitatea zilnică. Centralele electrice, liniile de transport şi distribuţie până la consumatori aparţin furnizorului de energie electrică.

            Noţiunea de consumator este destul de largă, ea putând fi aplicată:

• unui grup de receptoare aflate într-un asamblu constructiv, unitar, alimentat cu energie electrică. Este cazul locuinţelor, clădirilor social-administrative;
• un receptor de mare putere care obligă la o alimentare separată, cum sunt motoare de puteri foarte mari, cuptoare electrice etc.

Pe traseul unei reţele de distribuţie, de la postul de transformatoare de joasă tensiune (400V) până la receptoare, se deosebesc următoarele părţi mai importante din instalaţia electrică:

1.  branşamentul electric (fig.2) reprezintă legătura dintre o linie principală de distribuţie şi consumator. În figura 1 linia de tip L₂ către C₁ şi C₂ reprezintă branşamente de medie tensiune (6kV), iar legătura de la postul de transformare PT₁ la consumatorul C₃ reprezintă un branşament de joasă tensiune (380V);
2. cofretul  (fig.2) reprezintă locul în care se face legătura electricră dintre reţeaua de distribuţie principală a furnizorului şi consumator. Aceasta poate fi asimilat cu un tablou electric;
3.  contorul electri (fig.2) reprezintă aparatul ce înregistrează energia electrică a consumatorului. El costituie punctul de separare între cele două reţele de distribuţie (cea a furnizorului şi cea a consumatorului);
4. tabloul electric (fig.2) reprezintă un asamblu de aparate ce asigură distribuţia energiei electrice către receptoare. Tabloul electric general (TG) este tabloul cel mai important al consumatorului. Aceasta asigură distribuţia energiei către un număr de tabluori principale (TP), iar acestea, la rândul lor, asigură distribuţia energiei la   tablouri secundare (TS). Ultimele asigură distribuţia energiei electrice la receptoare;
5. coloana electrică (fig.2) reprezintă legătura electrică dintre două tablouri electrice;
6. circuitul electric (fig.2) reprezintă legătura electrică dintre tabloul secundar şi un receptor (corpul de iluminat, priză electrică, motor, cuptor electric, plită electrică, aparat de sudare etc.).

Catalog

Situatia scolara